Comunicat

Social

Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversităţii Culturale, Asociaţia Muzeul Jucăriilor (Bucureşti) şi artistul Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) ‐ curator invitat (Bucureşti) organizează expoziţia temporară „AMICUL
COPIILOR. Incursiune în istoria literaturii pentru copii şi a benzii desenate româneşti (de la 1878 până în zilele noastre)”, deschisă la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversităţii Culturale, începând cu sfârşitul
lunii mai 2020.
Expoziţia poartă numele primei reviste pentru copii din România, „Amicul Copiilor”, care a apărut între anii 1891‐1895, la „Stabilimentul grafic” (Editura) Socec din Bucureşti, sub preşedinţia scriitorului Bogdan
Petriceicu‐Hasdeu.

Este expusă o valoroasă colecţie de cărţi, reviste pentru copii şi jucării − colecţia ing. Cristian Dumitru şi Mihail Dumitru (Asociaţia Muzeul Jucăriilor din Bucureşti). Cea mai veche carte din expoziţie este apărută în
anul 1878. Selecţia cărţilor şi revistelor pentru copii (dintr‐o colecţie mult mai mare) s‐a făcut în primul rând în funcţie de vechimea, raritatea, valoarea estetică, celebritatea publicaţiilor, autorilor, ilustratorilor sau
editurilor, dar mărturisim că sunt şi câteva cazuri în care delicateţea, candoarea, gingăşia, preţiozitatea copertei sau ilustraţiei dintr‐o carte, ori prezenţa unor personaje care ne‐au atins sufletul în copilărie, ne‐au
făcut să îl rugăm pe preşedintele Asociaţiei Muzeul Jucăriilor din Bucureşti să expună, musai, o carte sau alta. Ilustraţia de carte are un rol narativ şi educaţional – transpune fragmente din text în imagine şi
completează textul cărţii, atât din punct de vedere informaţional, cât mai ales emoţional –, interpretând povestea sau povestirea din perspectiva pictorului, graficianului, fotografului ilustrator. Ilustraţia de carte
reuşeşte să ne facă să reţinem mult mai uşor subiectul, să îndrăgim unele personaje, să reflectăm, să ne imaginăm mai mult decât ceea ce ar transmite cartea neilustrată. Ilustraţia de carte a fost şi este şi un
puternic instrument de promovare, o componentă semnificativă a mixului de marketing pentru respectivul produs cultural, de fapt impulsul care a determinat generaţii de copii să‐şi roage stăruitor părinţii, sau să‐i
scrie lui Moş Crăciun sau lui Moş Gerilă, să le dăruiască o anume carte sau o anume revistă. Imaginea de căsuţă cu poveşti a spaţiului expoziţional se datorează şi jucăriilor şi cărţilor pop‐up expuse, adevărate
bijuterii tridimensionale − cărţile mecanice pentru copii, cu personaje colorate care ţâşnesc din paginile cărţii (după o tehnică folosită cu secole înainte pentru realizarea cărţilor ştiinţifice şi dezvoltată ulterior),
bucurându‐se de un succes enorm, încă de la primele apariţii, în secolul al XVIII‐lea.

Expoziţia include, pe perete, benzi desenate românești şi ilustraţii de carte pentru copii (începând cu anul 1890) − selecţie realizată de artistul Alexandru Ciubotariu din Bucureşti −, apărute în reviste sau cu
personaje importante, toate cu semnături celebre − momente de referinţă în evoluţia benzilor desenate românești −, precum Constantin Jiquidi, Ion Bărbulescu (B’Arg), Ary Murnu (Aristomene Murnu Gheorghiades), Pascal Rădulescu, Aurel Petrescu, Nicolae Constantin Batzaria, Geo, Marin Iorda (Marin Iordache), Gheorghe Stoian, Neagu Rădulescu, Livia Rusz, Lucia Olteanu, Octav‐Pancu Iaşi, Puiu Manu, Alexandru Ciubotariu şi alţii, expuse cronologic. În una dintre vitrine sunt cărţi ilustrate pentru copii − unele
dintre ele publicate la Editura Casa Radio −, precum și albume ce reproduc lucrări realizate de Alexandru Ciubotariu ca street artist cu nickname‐ul Pisica Pătrată. Graficianul Alexandru Ciubotariu are lucrări de
benzi desenate publicate în numeroase periodice din România, Belgia, Slovenia, Polonia, Croaţia, Cehia, Franţa, Grecia, Serbia, precum şi lucrări de grafică şi street‐art, expuse în instituţii şi spaţii publice, este
organizator sau co‐organizator a peste 50 de expoziţii individuale şi de grup, în România şi în străinătate,autor sau co‐autor al unor albume de benzi desenate, istoria benzilor desenate şi de street‐art, editor
pentru ediţii de timbre, realizator al primelor „urban toys” din România, iniţiator al unui portal dedicat benzii desenate din România, autor al îndrăgitului concept „Pisica Pătrată”, care „atrage atenţia asupra
unor locuri din spațiul public şi unor clădiri uitate ale Bucureştiului, cu scopul conștientizării fragilității orașului”.

În expoziţie, am mai adăugat, din arhive digitale, reproduceri de coperţi ale unor periodice („Amicul Copiilor”, „Revista Copiilor şi a Tinerimii“, „Dimineaţa Copiilor” ş.a.), care completează revistele originale expuse din colecţia Asociaţiei Muzeul Jucăriilor Bucureşti, alte imagini care subliniază contextul istoric şi atmosfera epocii, precum şi fotografii şi referinţe biografice ale ilustratorilor.
Benzile desenate − la fel ca şi reclamele din ziare şi reviste −, oferă şi o imagine a epocii din care provin.
Atât în ceea ce priveşte elementele grafice – hârtie, font, suport, culori, casetare – şi cuvintele sau expresiile folosite în versurile sau glumele care însoţesc imaginile, cât şi în ceea ce priveşte subiectele abordate, decorurile, spaţiul imaginar, modul de ilustrare a personajelor, vestimentaţia şi accesoriile lor,ticurile şi metehnele lor ş.a. Într‐un spaţiu expoziţional atât de concentrat, diferenţele sunt vizibile.
Întâlnim: şcoleri puşi pe şotii, doamne şi domni cu pălării, amici, bulgari, Haplea, birjari, soldatul Neaţă,turci şi ghiauri, eroi, detectivi, personaje istorice, pionieri curajoşi, animăluţe care vorbesc ş.a.
Pentru prezentarea expoziţiei pentru public am selectat şi aspecte legate de multiculturalitate, pornind de la elemente legate de publicaţiile expuse şi de la biografiile artiştilor, unii dintre ilustratori având rădăcini
sau trăind perioade mai lungi sau mai scurte în alte spaţii culturale. De exemplu, Ary Murnu – de origine aromână, născut, în 1881, în Grecia, la Xanti, din părinți macedoneni, mama pe jumătate franțuzoaică, iar
tatăl, preot și profesor de greacă la Veria, la Xanthi, Imperiul Otoman, azi în Grecia; a studiat cu Arpad Basch, renumit grafician și pictor maghiar; era fratele mai mic al lui George Murnu, scriitor, istoric, membru
al Academiei Române, traducător al epopeilor „Iliada” și „Odiseea” ş.a. – „vorbea cu ușurință armânește,nemțește, ungurește, franțuzește, la Liceul «Sfântul Sava» învățase și obligatoria greacă veche, pe care o preda chiar fratele său, mai mare cu aproape 20 de ani, citea reviste englezești”; Nicolae Constantin Batzaria – de origine aromână, profesor la Gimnaziul din Ianina, interpret la Consulatul General Rusesc din Salonic, mufetiş (inspector şcolar) al vilaetelor Kosovo şi Salonic, senator în Parlamentul Otoman, ministru în guvernul turcesc, director al primului ziar aromânesc – s‐a inspirat, în povestirile sale, din basme turceşti,arabe şi persane vechi, iar în „Poveşti de aur” a publicat şi poveste sârbească, germană, italiană, spaniolă,indiană, norvegiană; Livia Rusz – s‐a născut la Cluj‐Napoca, într‐o familie cu origini române şi maghiare ş.a.

Expoziţia va fi animată de audiţii, vizionări şi lectură de poveşti, basme, povestiri şi benzi desenate din publicaţii de altădată şi din cărţile copilăriei; întâlniri şi dezbateri cu membrii comunităţilor etnice pe teme
legate de universul copilăriei în cultura pe care o reprezintă; întâlniri cu artiştii plastici membri ai comunităţilor etnice pe teme legate de ilustraţia de carte şi benzile desenate şi ateliere – pictură, grafică, fotografie, şah, puzzle, trasee culturale, jocuri din publicaţii de epocă – însoţite de prelegeri, în cadrul programului cultural „Poveşti despre Brăila, muzică şi cărţi”. Un eveniment special va fi dedicat cărţilor cu poveşti scrise de Regina Elisabeta a României (Carmen Silva) şi Regina Maria a României.
Expoziţia se adresează familiilor. Suntem siguri că fiecare vizitator, indiferent de vârstă, va găsi în expoziţia noastră o porţie de zâmbete din benzile desenate şi măcar un amic drag din copilărie.
@ Afişul evenimentului este realizat de artistul Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) (Bucureşti).

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *